Ieri, 20 februarie, a avut loc o ședință de dialog social la sediul MAI, pentru dezbaterea a două proiecte de acte normative care privesc drepturile profesionale și financiare ale angajaților:

1 - Normele metodologice de aplicare a HG nr.714/2018 privind drepturile pentru delegare, detașare și deplasare în interesul serviciului;

2 - modificarea și completarea OUG nr.114/2018 (vizând aplicarea salarizării la nivel maxim – recalcularea pentru viitor și acordarea restanțelor, în ,,viziunea” MAI).

M.A.I. a fost reprezentat de secretarul de stat Norocel-Pomiliu Stroe, însoțit de responsabili ai inspectoratelor generale - structuri de Resurse Umane, Juridice și Financiare, iar FSNPPC de către Dumitru Coarnă, președinte, și Marius Ionescu, vicepreședinte și coordonator Departamentul Juridic SNPPC.

Referitor la punctul 1 (succint)

Pentru decontarea transportului, MAI are în intenție să modifice actuala reglementare - care ia în calcul distanța de la centrul localității de domiciliu la centrul localității unde se efectuează misiunea - în sensul de a impune ca referință distanța dintre limitele administrativ-teritoriale ale localităților, în condițiile în care sunt foarte multe cazuri în care acestea au limite extravilane foarte apropiate sau chiar comune (lipite). Altfel spus, în aceste situații MAI legiferează o ,,amputare” a unor drepturi acordate printr-un act normativ superior, încălcând Legea 24/2000 privind tehnica legislativă.

În concret: dacă proiectul MAI va fi pus în aplicare, polițiștii, dar și toți cei care vor fi implicați în misiuni, cu ocazia alegerilor din acest an etc., ar trebui să achite din propriul buzunar costul aferent pentru distanțe ce pot ajunge și la peste 50-60 km. De exemplu: cazul celor din comunele aflate în vecinătatea imediată a municipiilor reședință de județ, cu limite extravilane lipite; pentru deplasare la o secție de votare situată în localitatea învecinată, aflată în limita diametral opusă domiciliului, un polițist va parcurge cele două localități, de la o extremă la cealaltă, pe cheltuiala sa, deoarece MAI va considera că între cele două localități nu există nicio distanță (!!!).  ,,Curat murdar”!

Reprezentanții FSNPPC au susținut vehement necesitatea adoptării unei reglementări  juste, care să nu adauge la lege (în acest caz, este vorba de HG 714/2018 privind drepturile pentru delegare, detașare și deplasare în interesul serviciului, care este mai favorabilă polițistului decât proiectul în discuție).

Referitor la punctul 2

Așa cum am și comunicat MAI, în scris (vezi informarea din 19 februarie, pe site-ul SNPPC), considerăm că proiectul de act normativ inițiat nu acordă ÎN INTEGRALIATE ȘI LA TIMP drepturile recunoscute de Deciziile CCR și ICCJ; practic, MAI interpretează în viziune proprie deciziile instanțelor supreme, evident în defavoarea angajaților, fapt pentru care am solicitat reglementarea problemei, în cel mai scurt timp și în mod just, prin Ordin de ministru sau Notă-raport (modificarea programului de salarizare și adaptarea la cerințele CCR/ICCJ). În același timp, continuăm miile de procese civile deschise ordonatorilor de credite, pentru membrii SNPPC, care ne-au dat mandat scris, în acest sens, și pentru cei care ne vor solicita acest lucru.

Date de background

Pentru relevanță, redăm, parțial, o Decizie a ICCJ privind interpretarea juridică a sintagmelor stufoase utilizate în legislația salarizării, legislație pe care MAI nu o recunoaște, parțial, și prin aceasta ,,salarizează în minus” (!!!), de ani buni:

,,Necesitatea asigurării unei remunerații echitabile în condițiile prestării muncii în aceleași condiții, remunerație egală pentru muncă egală, este principiul instituit începând cu anul 2015, prin Legea nr. 71. În măsura în care în discuție este incidența prevederilor legale în baza cărora personalul încadrat în instituțiile și autoritățile publice, care avea un nivel al salariului de bază și al sporurilor mai mic decât cel stabilit la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, trebuie să fie salarizat la acest nivel maxim, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții, eliminându-se astfel diferențele salariale rezultate, este lipsită de relevanță distincția între gradul, treapta de salarizare, vechimea în muncă, pe de o parte, funcția, clasa de salarizare, gradul profesional, pe de altă parte, ca urmare a eliminării treptelor de salarizare (care nu s-au aplicat), esențial fiind să se asigure salarizarea intimaților - reclamanți la nivel maxim pentru funcția publică ocupată.

Pentru funcții identice ca si coeficient, conform legii, nu pot fi acordate decat salarii de funcție identice. Acesta este evident scopul legiuitorului cand stabileste funcțiile în legislația de salarizare. Diferenta intre structuri, nivel etc. o fac sporurile. În notele de fundamentare la O.U.G. nr. 20/2016, se prevede la pagina nr. 3  că modificările aduse prin prezenta ordonanță de urgență vizează: I. Reducerea disfuncționalităților de încadrare în sistemul public, prin: a) eliminarea diferențelor de salarizare pentru funcții egale și muncă egală în cadrul aceleiași unități, prin aducerea salariilor la nivelul maxim aflat în plată la nivelul instituției publice, autorității publice, unității pentru toate familiile ocupaționale, în limita alocărilor bugetare; legiuitorul observă disfuncționalitățile, diferențele de salarizare pentru funcții egale și muncă egală, urmărind prin adoptarea OUG aducerea salariilor la nivelul maxim aflat în plată și eliminarea diferențelor de salarizare, nefăcând nicio diferență între diferitele categorii de personal.

Legea 71/ 2015 prevede ca personalul plătit din fonduri publice, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de muncă, mai mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții (n.a. – de încadrare în funcția publică)."

De asemenea, propunerea MAI nu ține cont de de ce a dispus CCR prin Decizia nr. 318/2019. Dar când a respectat MAI Deciziile CCR?

Precizăm că nesoluționarea solicitărilor noastre legitime conduce la conflicte de muncă ireconciliabile, fapt pentru care vom folosi toate pârghiile juridice care ne stau la dispoziție și, de asemenea, analizăm posibilitatea declanșării unor proteste sindicale de amploare!

BIROUL EXECUTIV CENTRAL