Cumulul pensie-salariu este constituțional; CES și Consiliul Legislativ susțin argumentele FSNPPC

-update la comunicatul nostru de ieri, 29 aprilie- 

   O analiză comparativă a motivației cuprinse în Avizele elaborate, ieri și astăzi,  de către Consiliul Legislativ (CL) și Consiliul Economic și Social (CES), relevă un fapt critic pentru proiectul legislativ prin care Guvernul vrea să limiteze și să restrângă dreptul rezerviștilor de a cumula pensia militară cu un salariu bugetar (a se vedea atașamentele pdf, cu Avizele integrale, motivate).

   Practic, cele două organisme spun că, prin proiectul de lege care prevede pierderea a 85% din pensia militară, se încalcă prevederi atât din Constituția României, cât și din Codul Muncii și din alte legi organice (n.n.: inclusiv din Directivele UE).

    Succint, iată îmbinarea argumentelor celor două instituții, structurată pe pilonii principali de nereguli identificate:

   1. Pilonul Constituțional - Încălcarea Drepturilor Fundamentale

Ambele instituții subliniază că proiectul atacă substanța dreptului la muncă și a dreptului la pensie:

- forțarea unei opțiuni imposibile (CL & CES): cetățeanul este pus să aleagă între două drepturi fundamentale deja dobândite. CL invocă jurisprudența CCR (Decizia 521/2023) care spune că un drept nu poate exclude beneficiul altui drept;

- discriminare vădită (CL & CES): se creează un regim privilegiat pentru cei cu pensii contributive (care pot cumula fără limite) față de cei cu pensii militare/de serviciu. CES punctează că această diferențiere nu se bazează pe un criteriu obiectiv, ci pe apartenența la o categorie profesională;

- natura pensiei militare (CL): CL reamintește legiuitorului că pensia militară este o compensație pentru riscuri și privațiuni, nu un privilegiu care poate fi retras arbitrar.

2. Pilonul Proporționalității: „O ingerință excesivă”

Cifra de 85% este punctul central al criticilor privind severitatea măsurii:

- pedeapsă, nu ajustare (CES): retenția a 85% din cuantum depășește orice logică de ajustare bugetară, fiind considerată o măsură excesivă, care lipsește cetățeanul de mijloacele de subzistență;

- lipsa testului de proporționalitate (CL): proiectul nu demonstrează de ce este necesară o tăiere atât de drastică pentru a atinge scopul declarat și de ce nu s-au ales soluții mai puțin intruzive.

   3. Pilonul Coerenței - Paradoxul „Blocării Posturilor”

CES identifică o eroare logică majoră în construcția legii (paradoxul legislativ):

- scop vs. efect: legiuitorul spune că vrea să facă loc tinerilor în sistem, dar în același timp permite rămânerea în activitate până la 70 de ani;

- blocajul (CES): dacă un specialist militar alege să rămână (chiar și cu pensia tăiată), postul rămâne blocat pentru tineri. Dacă pleacă (pentru a-și salva pensia), instituția rămâne fără expertiză. În ambele cazuri, sistemul public pierde.

   4. Pilonul Siguranței și al Impactului Instituțional

Sindicatele (prin CES și CL) avertizează asupra consecințelor practice imediate:

- deprofesionalizarea (CES): riscul plecării masive a experților din instituțiile de apărare și ordine publică, ceea ce poate vulnerabiliza siguranța națională;

- impredictibilitatea (CL): lipsa unor termene clare de opțiune și a procedurilor de comunicare între angajatori și casele de pensii va crea haos administrativ și procese în instanță.

    5. Vicii de Tehnică Legislativă (CL)

- limbaj juridic impropriu: folosirea unor termeni neclari, precum „reîncadrare” sau „reluarea dreptului de pensie”, care nu există în legislația actuală.

- lipsa fundamentării: documentele nu sunt însoțite de studii de impact financiar sau social, încălcând Legea 24/2000.

Toate arumentele care combat promovarea actului normativ, în forma actuală, sunt detaliate în atașamentele pdf de mai jos.

   QED!

BIROUL EXECUTIV FSNPPC