Decizie ICCJ: salariații pot fi chemați la muncă sâmbăta, duminica și în zilele de sărbători legale doar dacă primesc compensații

ICCJ a admis luni un recurs în interesul legii referitor la aplicarea prevederilor Codului muncii în cazul angajatorilor care se ocupă în centrele comerciale cu comercializarea cu amănuntul a produselor nealimentare.

Mai exact, prin Decizia ICCJ nr. 22/2015 s-a stabilit că acești angajatori pot să-și cheme salariații la muncă în zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează doar dacă acordă compensații: timp liber corespunzător sau, după caz, un spor la salariul de bază.

"În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 141 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, stabilește că fapta angajatorului, de a desfășura activități de comercializare cu amănuntul a produselor nealimentare în punctele de lucru din centrele comerciale, în zilele de sărbători legale prevăzute de art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 260 alin. (1) lit. g) din această lege, atunci când angajatorul și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art. 142 din același act normativ", este precizat în comunicatul de presă al Biroului de Informare și Relații Publice din cadrul ICCJ.

Motivele pentru care judecătorii au luat această hotărâre vor fi incluse în Decizia nr. 22/2015, aceasta urmând să devină obligatorie pentru toate instanțele de la momentul publicării în Monitorul Oficial.

Salariații pot fi chemați la muncă dacă specificul activității impune această măsură

În mod obișnuit, salariații trebuie să primească liber în zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează, așa cum prevede Codul muncii. Totuși, în anumite cazuri, această prevedere nu se aplică.

Concret, excepțiile stabilite de lege sunt unitățile sanitare și cele de alimentație publică, precum și locurile de muncă în care activitatea nu se poate întrerupe din cauza caracterului procesului de producție sau specificului activității (cum este cazul polițiștilor).

"Prin hotărâre a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unitățile sanitare și pentru cele de alimentație publică, în scopul asigurării asistenței sanitare și, respectiv, al aprovizionării populației cu produse alimentare de strictă necesitate, a căror aplicare este obligatorie. Prevederile art. 139 (prevederile referitoare la zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează - n. red.) nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producție sau specificului activității", este punctat în actul normativ amintit.

În aceste situații, salariaților chemați la muncă trebuie să li se asigure compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Iar dacă acest lucru nu este posibil, salariații trebuie să primească un spor de 100% din salariul de bază (în cazul zilelor de sărbătoare legală).

"Salariaților (...) li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru", dispune Codul muncii.

Angajatorii care, după caz, nu acordă liber salariaților în zilele de sărbătoare legală sau care nu acordă compensații celor care lucrează în aceste zile riscă să fie amendați cu sume cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.

Decizia ICCJ este necesară pentru a asigura practica unitară a instanțelor

Recursurile în interesul legii reprezintă, așa cum prevede Codul de procedură civilă, o modalitate de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești din România. În acest sens, judecătorilor ICCJ li se poate cere să se pronunțe asupra problemelor de drept soluționate în mod diferit prin hotărâri definitive.

În cazul de față, recursul în interesul legii a fost formulat de către Tiberiu Nițu, procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ. În sesizarea acestuia s-a atras atenția că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar referitor la chemarea la muncă a salariaților, în zilele libere legale, de către angajatorii care se ocupă în centrele comerciale cu comercializarea cu amănuntul a produselor nealimentare.

Mai precis, în hotărârile pronunțate de instanțe în astfel de cauze, procurorul general a găsit două opinii diferite ale judecătorilor. Dacă în prima s-a apreciat că această categorie de angajatori nu încalcă legea în cazul chemării salariaților la muncă în zilele libere legale, în a doua s-a considerat că aceasta este o încălcare a Codului muncii, indiferent că se acordă sau nu compensații.

Tiberiu Nițu, prin sesizarea adresată Înaltei Curți, a apreciat că prima opinie este cea corectă. Acesta a adus aminte de excepțiile de la acordarea timpului liber în zilele de sărbătoare legală nelucrătoare și a precizat că, în cazul de față, comerțul cu amănuntul și deservirea populației se încadrează la gama largă de unități și locuri de muncă vizate de sintagma "specificul activității".

"Codul muncii nu definește cele două sintagme utilizate -- «caracterul procesului de producție» și «specificul activității» --, lăsându-se astfel posibilitatea ca, pe măsura diversificării activităților sociale și economice, a dezvoltării tehnologiei, norma să primească o aplicare suplă, adaptată realităților societății la un moment dat, fiind îndeobște admis că o redactare limitativă ar putea conduce la o rigiditate excesivă în aplicarea acesteia. În literatura de specialitate s-a arătat că, în mod tradițional, prin sintagma «caracterul procesului de producție» sunt avute în vedere unitățile sau locurile de muncă cunoscute sub denumirea generică «cu foc continuu», adică acelea care dețin instalații, utilaje ori mașini cu grad ridicat de pericol în exploatare, respectiv fabricile, uzinele, secțiile, sectoarele, atelierele sau alte compartimente de producție similare care au în dotare astfel de mijloace. Totodată, s-a arătat că sintagma «specificul activității» privește o gamă largă de unități și locuri de muncă și anume cele din transporturi aeriene, navale, terestre, telecomunicații, domeniul sanitar și de asistență socială, al aprovizionării populației cu gaze, energie electrică, apă, căldură, alimente, comerțul cu amănuntul și de deservire a populației (magazine, mall-uri, restaurante etc.)", este explicat în recursul în interesul legii formulat de procurorul general.

Prin urmare, Tiberiu Nițu a subliniat că angajatorii nu trebuie să fie amendați în aceste situații decât dacă nu respectă obligația legală de a acorda salariaților compensațiile cuvenite.

SNPPC apreciază că această decizie este importantă având în vedere numeroasele procese intentate de organizația noastră, în numele membrilor de sindicat, pentru recunoașterea acestor compensații (timp liber sau sume de bani), în condițiile în care structurile MAI nu au făcut acest lucru până la 01.01.2015.

http://www.avocatnet.ro