In curand - dezbateri pe legea salarizarii

Ministrul Muncii începe discuțiile cu partenerii sociali privind noua lege a salarizării. Discutii/dezbateri au mai fost, dar legea nu s-a aplicat!

Ministrul Muncii Rovana Plumb, președintele interimar al PSD, a anunțat că în această săptămână vor începe discuțiile cu partenerii sociali privind noua lege a salarizării în sistemul bugetar, astfel încât proiectul de act normativ să fie finalizat până la sfârșitul lunii septembrie.

Întrebată care vor fi nivelurile salariale pentru cele mai înalte funcții în stat, Rovana Plumb a spus doar că cele trei puteri în stat, executivă, legislativă și judecătorească, vor beneficia de un nivel egal.

Ministrul Muncii a adăugat că noua viziune asupra salarizării funcționarilor din administrație urmărește echitatea în întregul sistem bugetar și, totodată, combaterea corupției.

La sfârșitul lunii iunie, ministrul Muncii declara că a discutat cu reprezentanții instituțiilor financiare internaționale criteriile care vor sta la baza noi legi a salarizării.

Rovana Plumb spunea atunci că și-a propus să finalizeze consultările până în 15 septembrie, apoi proiectul de lege să fie trimis Parlamentului, arătând că vrea implementarea actului normativ începând din 2016.

Potrivit ministrului Muncii, o propunere este ca cel mai mic salariu să fie de 1.200 de lei, salariul minim pe economie începând din ianuarie 2016, și cel mai mare să fie cel al președintelui, egal cu cel al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu al premierului și cu ale președinților Camerei Deputaților și Senatului.

Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este, din 1 iulie, de 1.050 de lei.

La sfârșitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înființarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu 2016.

Guvernul propune ca în noua lege a salarizării să fie cinci clase de salarizare, care să includă persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit școli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) și persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar și președintele țării, parlamentarul și ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim de 22.000 de lei brut.

Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eșantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eșantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu.

Raportul dintre salariul minim și cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensațiile, primele și indemnizațiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câștigului.

Din cauza constrângerilor financiare, dar și a lipsei voinței politice, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu valoarea de referință, astfel încât, până în prezent, au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru, cu toate aberațiile/nedreptățile pe care le cunoaștem cu toții.

Surse - MEDIAFAX