28.08.2024 - Principiul constituțional privind dreptul la apărare, uitat de MAI la cercetarea administrativă

"Viața unei societăți depinde de menținerea drepturilor individuale."

Herbert Spencer

Greu înțeleg unii reprezentanți ai MAI faptul că dreptul la apărare este reglementat și garantat atât prin Constituție, cât și prin alte acte normative.

Am constatat asta ȘI în data de 27 august a.c., când la sediul MAI a avut loc o ședință de dialog social care a avut pe ordinea de zi INSTRUCȚIUNILE MINISTRULUI AFACERILOR INTERNE privind aplicarea în Ministerul Afacerilor Interne a Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor (act normativ care se va aplica funcționarilor publici, militarilor și personalului contractual din MAI).

Între alte propuneri pe care SNPPC le-a făcut s-a numărat și cea prin care persoana cercetată să poată fi asistată de către un reprezentant din partea organizației sindicale din care face parte sau/și de un avocat ales. Iar în cazul militarilor de un alt militar care are cunoștințe juridice sau/și de un avocat.

Am observat, nu neapărat șocați, pentru că avem ceva „istorie/practică” interesantă, o reticență a unor reprezentanți MAI de a accepta propunerea noastră.

Le reamintim și le recomandăm pe această cale domnilor din MAI care au ceva împotriva asistenței juridice că există o Constituție care, la art. 24, prevede Dreptul la apărare: „(1) Dreptul la apărare este garantat.”

De asemenea, Legea nr. 367/2022 privind dialogul social prevede la art. 7 alin. (3): „Este interzis orice act de ingerință al angajatorilor, patronilor sau al organizațiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentanții sau membrii lor, în constituirea organizațiilor sindicale sau în exercitarea drepturilor lor.”

Or, faptul că reprezentanților sindicali le este îngrădit dreptul de a asista o persoană în cercetarea administrativă a acesteia constituie o asemenea ingerință.

Art. 28 din același act normativ prevede clar faptul că organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.

În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune în numele membrului, în baza unei împuterniciri.

Un avocat, spre exemplu, are dreptul să asiste și să reprezinte persoanele fizice și juridice în fața instanțelor judecătorești și a altor organe de jurisdicție, a organelor de urmărire penală, a autorităților și instituțiilor publice, precum și în fața altor persoane fizice sau juridice, care au obligația să permită și să asigure avocatului desfasurarea nestingherită a activității sale, în condițiile legii.

Este  important ca salariatul să poată fi asistat pe parcursul cercetarii disciplinare de o persoană care nu este angajată, la rândul ei, la același angajator întrucât raportul de forțe angajat/angajator se reechilibrează, iar avocatul (la fel ca un lider sindical suspendat din activitate pentru activități sindicale și care nu este subordonat profesional) nu poate fi supus niciunei restricții, presiuni, constrângeri sau intimidari din partea autorităților, institutiilor publice, altor persoane fizice sau juridice, întrucât libertatea și independența avocatului sunt garantate de lege.

Codul muncii, la art. 251 prevede:

(1)Sub sancțiunea nulității absolute, nicio măsură, cu excepția celei prevăzute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.

(1¹) Pentru efectuarea cercetării disciplinare, angajatorul va desemna o persoană sau va stabili o comisie ori va apela la serviciile unui consultant extern specializat în legislația muncii, pe care o/îl va împuternici în acest sens.
(2) În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de către persoana desemnată, de către președintele comisiei sau de către consultantul extern, împuterniciți potrivit alin. (1¹), precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii.
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condițiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancționarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa și să ofere comisiei sau persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, precum și dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

Art. 6 din Codul administrativ reglementeaza Principiul legalității:

Autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și personalul acestora au obligația de a acționa cu respectarea prevederilor legale în vigoare și a tratatelor și a convențiilor internaționale la care România este parte.

Dreptul la apărare reprezintă principala garanție a unui proces echitabil, fără de care tranșarea litigiului în mod judicios nu ar fi posibilă. Noțiunea de proces are o semnificație mai largă și nu se referă exclusiv la procedura desfășurată în fața instanței de judecată, ci prin proces, înțelegem întreaga procedură juridiciară administrativă, procedura în fața instanței de judecată și executarea silită.

Considerăm că societatea a evoluat în punctul în care nu mai trebuie să existe categorii sociale care să fie private de dreptul la apărare în cadrul procedurilor desfășurate de angajator împotriva lor.

Pe cale de consecință, în ceea ce îi privește pe militari, FSNPPC SOLICITĂ PUBLIC MODIFICAREA LEGISLAȚIEI SECUNDARE, pentru alinierea la prevederile Constituției, în sensul ACORDĂRII DREPTULUI MILITARILOR LA ASOCIEREA ÎN SINDICATE.

Cui îi este frică în România de sindicalizarea militarilor?

Demilitarizarea SRI, STS, DGIPI, POMPIERILOR este un subiect tabu.

Constituția prevede posibilitatea de a se asocia in sindicate!

De ce se pot înscrie în asociații și nu în sindicate? Sindicatul este cumva ceva periculos???

În Bulgaria, R. Moldova și toate statele europene pompierii se pot asocia în sindicate!

În caz contrar, mergem pe contrasens, dar atunci să nu ne mai mirăm de abuzurile crase din sistemul militarizat!